Ne confruntăm zilnic cu dileme despre alimentația copilului, în special când vine vorba despre alimentele dulci, despre efectele zahărului în dieta copilului. Dulciurile sunt un mod uzual de a-i răsplăti pe cei mici atunci când sunt cuminți: ”Dacă ești cuminte, îți dau o ciocolată”, ”Nu primești desert fiindcă n-ai fost cuminte”. Sunt fraze pe care părinții le-au folosit cel puțin odată. Dar deși noi credem că dulciurile sunt răsplățile pentru copiii cuminți, de fapt lucrurile stau chiar invers. Zahărul este mai nociv decât orice pedeapsă.

FasTracKids, prin campania ”Inamicul în alb: Zahărul” dorește a conștientiza consumul în exces al zahărului, de a-i educa pe părinți în privința alimentației copilului, dar și de a oferi informații valoroase publicului larg despre ce presupune cu adevărat zahărul.

 

Zahărul adăugat și zahărul natural

Mai întâi este esențial a cunoaște diferența dintre zahărul natural și cel adăugat

Zahărul natural se găsește în produse naturale precum fructele, legumele și laptele, alături de alți nutrienți precum grăsimi, proteine și fibre. Fructele, de exemplu, conțin fructoză care este însoțită de fibre, vitamine și minerale, esențiale organismului pentru o funcționare corectă. Atenție! Fibrele se găsesc în coaja fructului.

Zahărul adăugat este extras dintr-o sursă originală de zahăr și adăugat într-un alt element. Scopul lui este de a schimba gustul produsului, de a-l face mai gustos și de a-l prezerva mai mult timp. Zahărul adăugat nu conține absolut nici un nutrient benefic organismului. Tot ce conține el sunt multe calorii.

Organismul prelucrează zahărul natural într-un mod diferit decât pe cel adăugat. Fibrele din fructoză încetinesc digestia și astfel, fructoza ajunge mai greu în sânge. Însă ea va fi folosită pentru a da organismului energie și nu va fi depozitată sub formă de grăsime.

Zahărul extras sau cel adăugat ajunge foarte repede în sânge, nefiind supus unei digestii. El apoi ajunge în ficat, care îl transformă în grăsime.

Evident, zahărul trebuie evitat cât mai mult din dieta fiecăruia, mai ales din dieta unui copil, efectele zahărului resimțindu-se pe timp îndelungat. Deoarece ficatul transformă zahărul din produse în grăsime, copilul poate ajunge foarte ușor la obezitate.

 

Diferența dintre glucoză, fructoză și zahăr

Toate sunt denumiri pe care le găsim pe etichetele produselor. Atunci când nu le găsim în mod natural, acestea sunt doar alte denumiri pentru zahărul adăugat din produsele din comerț.

Glucoza este un element simplu, o singură unitate de zahăr. Mai multe unități de glucoză formează amidonul, regăsit în cereale și rădăcinoase. Glucoza se găsește în special în carbohidrați și se absoarbe din intestinul subțire în sânge, provocând secreția de insulină, care provoacă producerea energiei. Glucoza rămasă în organism ajunge în ficat, care stochează energia de rezervă a organismului sub formă de glicogen. Dacă și după realizarea glicogenului, rămâne un procent de glucoză consumată în exces, aceasta se transformă în grăsime.

Fructoza este și ea un element simplu. În mod natural, ea se regăsește în fructe, miere și agave. Fructoza declanșează secreția de insulină mult mai greu. În comerț, fructoza se regăsește în ciocolată, înghețată, sucuri carbogazoase sau sosuri precum ketchupul. Consumul excesiv de fructoză duce la depunerea ei în ficat și accelerarea caloriilor în grăsime. Fructele trebuie consumate cu tot cu coajă, iar cele precum bananele sau portocalele nu sunt recomandate în cantități excesive din cauza excesului de fructoză.

Sucroza este alcătuită în mod egal dintr-o moleculă de glucoză și una de fructoză. Atunci când zahărul este consumat, organismul desface moleculele, care vor fi absorbite în sânge prin mucoasa intestinului. Glucoza își continuă traseul normal, provocând secreția de insulină și oferind aportul de energie organismului. Dacă acest aport de energie este întreg acoperit de glucoză, atunci fructoza din zahăr devine un exces și ajunge în ficat, care mai târziu este transformată în grăsime.

 

Efectele zahărului la copii

Fie că este adăugat sau se găsește în mod natural, zahărul în exces este transformat în grăsime, ceea ce duce la boala numită obezitate. Iar obezitatea duce la alte complicații precum diabetul zaharat sau afecțiuni ale ficatului. Să nu uităm de probleme la nivelul dentar, provocate de bacteriile care cresc în zahăr. Acidul mănâncă stratul de smalț al dintelui. De aceea este important ca cei mici să se spele de două ori în fiecare zi. Dintre efectele zahărului putem enumera și apariția unor boli precum hiperactivitatea și deficitul de atenție.

 

Iată doza zilnică recomandată pentru cei mici:

• de la 11 ani, maxim 30 g de zahăr zilnic, sau 7 cubulețe
• între 7 și 10 ani, maxim 24 g de zahăr zilnic, echivalentul a 6 cubulețe
• între 4 și 6 ani, cel mult 19 g, sau 5 cubulețe de zahăr în fiecare zi
• sub vârsta de 4 ani NU se recomandă consumul de zahăr adăugat

” Nevoia de zahăr” care se resimte atunci când terminăm de mâncat este un semnal că ceva este în neregulă. Fie că masa principală nu a fost pe placul nostru, un fel de mâncare nu ne-a plăcut și simțim nevoia să-l înlocuim cu ceva dulce care singur ne place, fie că am fost cu gândul în altă parte și nu ne-am concentrat pe savurarea mâncărurilor. O altă cauză pentru această ”poftă de dulce” este când mâncăm în fața televizorului sau când vizionăm ceva și nu suntem atenți la ce mâncăm.

 

Ce poți face ca părinte?

Dacă oferiți unui copil un produs care conține zahăr, acesta se va simți sătul și nu va mai putea mânca un fel principal de mâncare, cu toți nutrienții și valorile nutritive pe care le are. Practic, înlocuiți o masă obligatorie zilnică cu un produs care conține nimic altceva decât zahăr și alte substanțe chimice.

Părinții sunt modelul copilului. Dacă ești părinte, uite-te bine la alimentația și sănătatea ta. Dacă TU consumi dulciuri și copilul tău se va aștepta să consume produse pline de zahăr. Dacă TU suferi de boli asociate consumului excesiv de zahăr și copilul tău va fi predispus acelorași boli. Părinții NU trebuie să răsplătească copiii cu dulciuri, să nu-i obișnuiască cu desertul după masă și să aibă o discuție și cu ceilalți membrii ai familiei care interacționează cu cel mic. Bunicii își iubesc nepoții și doresc să le ofere celor mici diverse ”atenții”, de care ei nu au avut parte când au fost de vârsta lor. Ei sunt încă atașați de sentimentul de lipsă din trecut și doresc a le oferi nepoților ce le-a lipsit lor.

 

Ce produse trebuie evitate și cu ce pot fi înlocuite?

Orice intră în catigoria” dulciurilor”: ciocolata, prăjiturile, bomboanele, înghețata, dar și biscuiții, cerealele sau sosurile. Să nu uităm de sucurile carbogazoase, care pot conține și 6 cubulețe de zahăr.

Din fericite, toate aceste produse pot fi înlocuite cu o alternativă mai sănătoasă. Cerealele de la micul-dejun pot fi înlocuite cu o felie de pâine prăjită din grâu integral, vafe  din făină, drojdie, apă și lapte, clătite din banane sau o porție de ouă prăjite.

În loc de prăjituri, desertul poate fi înlocuit cu fructe, brioșe din ovăz cu unt de arahide, hummus, bomboane din semințe și fructe uscate, biscuiți din ovăz și migdale, budinca de chia, bomboane din cocos sau pudră de roșcove sau mere coapte. Astfel, se diminuează efectele nocive ale zahărului care implicit duce la o viață mai sănătoasă și fericită!

 

Citește și: Ce este bullyingul, de ce nu trebuie tolerat și cum poate fi prevenit